Producători Snop

   Apreciem și promovăm roadele muncii făcute temeinic, cu respect față de natură, care reușesc să stârnească emoțiile copilăriei atunci când sunt degustate.

   Susținem producătorii locali care au ales să nu folosească scurtături și nici să facă compromisuri pentru a livra produse sănătoase.

   Povestea celor care cultivă legume, cresc animale pentru lactate și carne în gospodăriile sau fermele lor, trebuie împărtășită celor care apreciază produsele sănătoase și gustoase.

Fermier din zona Ițcani – furnizează lapte proaspăt de vacă de cea mai bună calitate magazinului Snop.

 

La începutul anilor ”90, Mihai Alexa Flutur, un inginer zootehnist plin de elanul tinereţii, a pus pe picioare o mică afacere de familie. A luat în arendă 25 de hectare de teren şi a început să crească 10 junici. Seriozitatea i-a fost răsplătită, astfel încât an de an afacerea s-a dezvoltat, ajungând acum să aibă zeci de animale (vaci de lapte, tineret şi tăuraşi la îngrăşat), iar terenul pe care-l munceşte are peste 100 de hectare, mare parte din el fiind luat în arendă.

Ferma sa, situată la doi paşi de municipiul Suceava, în apropiere de Iţcani, a devenit a activitate profitabilă, rezultat al muncii depuse precum și al împletirii activității vegetale cu cea zootehnică.

Caș de vacă, caș de oaie, urdă și lapte proaspăt obținut de la animale care se bucură de pășuni întinse și aer curat.

Telemea de vacă, cașcaval, caș de oaie și urdă obținute din laptele animalelor care se bucură de pășuni întinse și aer curat.

Fermier din localitatea Grănicești – furnizează caș de oaie, urdă și cartofi de cea mai bună calitate  magazinului Snop. 

 

Gherasim Dan este un tânăr fermier dintr-o  zonă specifică pentru cultura cartofului: satul Grănicești, județul Suceava. Activitatea în domeniul agricol a început-o în anul 2014 atunci când tatăl său s-a îmbolnăvit și nu s-a mai putut ocupa de fermă. Inițial a desfășurat activitatea agricolă în paralel cu cea pe care o desfășura până în acel moment: transportul de mărfuri. Pe parcursul a doi ani a oscilat între activitatea agricolă și cea de transport, pentru ca în 2016 să închidă firma de transport și să se dedice cu totul activității agricole.

Motivația de a reuși susținută de dorința de a duce mai departe tradiția moștenită din familie se reflectă în cifrele afacerii sale. Dacă atunci când a preluat exploatația de la tatăl său avea 20 ha cultivate și deținea 20 oi, 2 porci și 2 vaci, în prezent suprafața cultivată a crescut la peste  60 ha și deține 300 oi, 6 porci si 5 vaci.

Conștient fiind de importanța eficientizării muncii în fermă, dar și pentru a obține cele mai bune rezultate, dl. Gherasim a achiziționat utilaje performante pentru majoritatea activităților din fermă, inclusiv împrăștierea gunoiului.

Respectând normele de eco-condiționalitate, tânărul fermier a reușit să obțină subvenții ce iau permis să dezvolte ferma precum și o stână nouă.

”Analizând clienții am înțeles că aceștia doresc de la noi produse de foarte bună calitate obținute în urma unei activități sustenabile, prietenoase cu mediul înconjurător. În timp am reușit să creez o legătură cu beneficiarii munci mele, cumpărătorii fiind interesați și de povestea din spatele alimentelor care ajung pe masa lor.”

Miere de albine certificată bio, miere polifloră, faguri de miere obținute de la cele mai harnice albinuțe din Bucovina.

Producător din localitatea Mitocul Dragomirnei

Legumicultorul sucevean a Ideea de deveni legumicultor a ”răsădit” în momentul în care s-a dus la la Carrefour şi a văzut la vânzare pătrunjel din Italia „M-a durut sufletul. Ce noi nu suntem în stare să cultivăm nici atâta lucru? Şi aşa m-am hotărât să mă apuc de legumicultură, să pun familiei mele pe masă o mâncare sănătoasă”, povestește acesta.

Aşa a început povestea cultivării legumelor în familia Bilinciuc. Fermierul sucevean a deschis cartea legumiculturii ceva mai serios în ultimii ani și a început testarea hibrizilor şi soiurilor de ardei,  tomate, vinete; castraveţi.

În solar lucrează împreună cu soţia lui şi cu copiii, atunci când au timp: Emanuel, Gheorghe şi Diana, ultimii doi sunt „elevi olimpici la muzică clasică, la clarinet şi flaut”, după spusele fermierului.

Daniel Bilinciuc este angajatul Episcopiei Sucevei şi Rădăuţilor şi de 14 ani cântă în biserica din satul Mitocaşi. A avut timp să studieze Teologia. Aşa că printre psalmi se roagă, aducând cântări de mulţumire bunului Dumnezeu pentru darurile primite.

Daniel Bilinciuc a fost călăuzit de ideea ca, mai întâi, familia sa mănânce sănătos şi dacă va reuşi să producă mai mult, atunci va scoate la vânzare să aibă şi alţii la masă produse ecologice, sănătoase.

Producător din localitatea RădășeniDupă 13 ani de muncă în Italia, Vasile Constantin a revenit în satul său natal, Lămășeni, comuna Rădășeni, și a pornit o investiție în pomicultură, pe care a îmbinat-o cu legumicultura.
”Încă din anul 2005, cu banii adunați în Italia, cu ajutorul tatălui și al unchiului meu, am început să plantez livada pe care o am astăzi. Practic, am desființat plantația bătrână și am înființat-o pe cea nouă. Tot în acel an, am cumpărat și un tractor”, mărturisea suceveanul Vasile Constantin.
 Dar problema cea mai mare rămâne desfacerea producției. Din acest motiv, asociat faptului că în timpul verii, până la recoltarea fructelor, nu prea avea surse de câștig, Vasile (Liviu) Constantin a decis să se ocupe și de producerea de legume. ”În anul 2013, văzând că nu dispun de resursele financiare pentru a înființa și un centru de procesare a fructelor – idee la care nu am renunțat -, m-am gândit să produc legume. Aveam pământ, doream să muncesc și costa mai puțin. Astfel, pe aproximativ 2000 mp am înființat solarii, luate la prețuri convenabile, în Italia.
Produce, în principal, roșii, ardei kapia, castraveți. În câmp a avut jumătate de hectar cu ceapă, conopidă, varză, rădăcinoase. Studiind aspectele legate de producția legumicolă, a văzut că multe boli și mulți dăunători reprezintă factori limitativi identici cu cei din pomicultură. Astfel, a prins curaj de a continua și activitatea din legumicultură.”După toți acești ani de producție pomi-legumicolă, am constatat că aceste două activități se completează bine și echilibrează veniturile anuale. Însă, rămâne de rezolvat aceeași mare problemă a lipsei posibilității de a valorifica recoltele în mod convenabil”, menționează Vasile  Constantin.Sunt născut între livezi, am crescut cu merele, am învățat de mic toate lucrările pomicole și nu m-am putut desprinde de acest domeniu. Chiar dacă din Lămășeni am plecat de la vârsta de 16 ani, aici mă simt în mediul meu natural și, cu toate dificultățile materiale, aici mă pot numi un om împlinit – VASILE CONSTANTIN, pomicultor din Rădășeni.